Recuperări slabe din fraudele cu fonduri europene
Autoritățile române au recâștigat din 2004 până în prezent pe cale judecătorească doar o parte infimă din cuantumul prejudiciilor rezultate din fraudarea fondurilor europene. S-a reușit până acum recuperarea doar a puțin peste 500.000 euro dintr-un total de 13,7 milioane euro.
În cauzele având ca obiect infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Comunității Europene, instanțele românești au dispus din 2004 până în prezent, prin hotărâri definitive, obligarea inculpaților la plata unor despăgubiri civile în sumă de 317.533 euro și 857.893 lei.
Asta, deși în cele 103 cauze trimise în judecată prejudiciul însumat a fost de 13,7 milioane euro, la care s-au adăugat alte 3,3 milioane lei, potrivit statisticilor Direcției Naționale Anticorupție.
Conform acestei instituții, în cele 103 cauze, peste 200 de beneficiari ai fondurilor europene, din diferite programe de finanțare, au fost trimiși în judecată de procurori DNA din 2004 până la finele anului 2009, pentru infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunității Europene.
Din toate aceste cauze, judecătorii au reușit să închidă până acum doar 29 de dosare privind 42 de inculpați.
Dosarele instrumentate de procurorii DNA reflectă însă doar o parte din infracțiunile românilor în utilizarea fondurilor europene. Cu atribuții directe privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) a constatat numai în anul 2009, în urma controalelor, prejudicii de recuperat în valoare de 16,5 milioane euro.
„Această sumă (ca, de altfel, orice creanță bugetară în acest domeniu) este stabilită de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor comunitare. De asemenea, această sumă nu reprezintă suma finală ce va fi recuperată, deoarece în cuantumul prejudiciului stabilit de aceste autorități pot surveni modificări după parcurgerea de către debitor a căilor de atac la care are dreptul conform legii”, a declarat Carmen Rășcanu, consilier pentru relații cu presa din cadrul DLAF, departament care a deschis, în primele zece luni ale anului 2010, 91 de controale.
În 2009 au fost verificate 107 cazuri, din care s-au confirmat 75. Dintre acestea, 53 au fost comunicate organelor de urmărire penală.
Potrivit oficialilor ambelor instituții, cele mai frecvente infracțiuni comise de inculpați se referă la folosirea sau prezentarea de documente false, inexacte sau incomplete pentru a obține în mod ilegal fonduri europene acordate prin programele PHARE sau SAPARD sau schimbarea, cu încălcarea prevederilor legale, a destinațiilor fondurilor obținute.
Oficialii DLAF menționează și efectuarea de cheltuieli neeligibile și încălcarea normelor privind achizițiile publice. Potrivit DNA, deturnarea de fonduri europene s-a efectuat atât prin intermediul unor societăți comerciale, cât și prin diferite organizații neguvernamentale.
Durata judecării, mai mare decât a urmăririi penale
Chiar dacă până în prezent nu este disponibilă o analiză a duratei de soluționare în instanță a cauzelor care au ca obiect acest gen de infracțiuni, oficialii DNA au studiat toate hotărârile definitive din 2009 și au conchis că numai în 3 cazuri din 131 durata urmăririi a fost mai mare decât procedura de judecată.
Pe ansamblu, durata urmăririi penale a 123 de inculpați a fost de maximum un an și șase luni de la data sesizării și doar în cazul a patru inculpați a durat circa patru ani.
Mădălina PRUNDEA
Leave a Reply
